4 septembrie 1965 – 19 septembrie 1965

clipe; tot așa, pentru ca punctele-clipe să apară simultan, trebuie să existe o posibilitate de simultaneitate, adică spațiul.

În realitate, fiecare din punctele-clipe fiind calitative, fiecare din ele reprezintă o calitate principială, adică o posibilitate divină. Și atunci, în mod necesar, există fulgurațiuni care reprezintă posibilitatea de timp, de spațiu și de mișcare. Evertuând pe Prakriti^glosartrad., substanța maternă, fulgurațiunile dau și iau de la Substanță posibilitatea de a efectua, de a trece posibilitățile, în lume, de la potență la act. Am subliniat în lume, pentru că operația se întâmplă așa numai în cosmos; principial, posibilitățile sunt desăvârșite, sunt entelehii. Atunci, fulgurațiunile reprezentând posibilitățile temporale și spațiale le traduc în fapt cu și din Materia primă, conținând în indistincțiune toate posibilitățile.

Și L. Silburn corectează just: "Il n'y a donc pas de temps, d'espace, et de mouvement en dehors de points-instants^trad.", ceea ce restabilește lucrurile la justa lor valoare. "L'instantanéité s'étend à tout ce qui existe^trad.".²⁰⁴ Mai exact, un jnanic^glosartrad. percepe în tot ce există instantaneitatea, fulgurațiunea, și asta e toată Yoga^glosartrad.. Trebuie să degajăm clipa și punctul de carapacea de fier, de inerție, de masivitatea care o înconjură și asta nu se poate decât dacă noi trăim clipa și punctul, perpetuu, în timp și spațiu, mai întâi deliberativ, meditativ, apoi prin parfum și prin însumare. Oricând putem face asta, pentru că nici noi, nici nimic din noi, nu-și are rațiunea suficientă în el însuși ci e terminusul^glosartrad. unei posibilități principiale:

4 septembrie 1965

"L'instant qui est source de tourment en raison de son évanéscence est également la seule voie d'accès au Nirvana^glosartrad.".²⁰⁵

Clipa e ca un fitil în mijlocul patibilității noastre; o transformă în flacără, căci, clipa care este Eternitatea, trebuie să cuprindă eminamente în ea și condițiunea de viață, care e patibilă pentru că e constituită de o succesiune, de o alternanță de viață și de moarte. În realitate nu e o succesiune ci o simultaneitate, și când o percepi, intri în Eternitate.

Căci, nu trebuie să te sustragi turmentului și evanescenței ci să te concentrezi asupra elementului pozitiv din ele și care nu este altul decât disoluția manifestării, procedeu eminamente tantric^glosartrad.. Când ai perceput evanescența, evident nimic nu mai rămâne, nici ea însăși chiar, și numai Allah^glosartrad. persistă. Și la rândul

ei această evanescență care este și turment este și sursa vieții. De aceea clipa este aspectul barzach^glosartrad.-ului în temporal, duce în planul inferior lui la viață, la sfâșierea pe care o implică alternanța de vieți și de morți, iar în sus duce la Eternitate. Și când spun "duce" nu trebuie deloc înțeles că e vorba de o trecătoare indiferentă, ci că realmente clipa-barzach este și Manifestare și Non Manifestare.

"Le Nirvana peut être atteint à tout moment; il suffit que le travail de l'imagination soit suspendu, ses notions factices supprimées pour que surgisse l'intuition^trad.".²⁰⁶

Ceea ce trebuie topit sunt structurile care totdeauna sunt produsul unui proces imaginativ. A face să tacă imaginația, este a dizolva creațiunea, ceea ce echivalează cu reducerea ei la instantaneitate și la fulgurațiune.

Semnul cel mai bun al unei adevărate concentrațiuni în sensul primului aforism al lui Patanjali, "Yoga citta-vritti-nirodah^trad." este nu o absență totală care e posibilă numai în Non-Manifestare, adică la capătul concentrării, ci perceperea acestei fulgurațiuni care nu este altceva decât aspectul dinamic, vital, al punctului intermediar, adică a barzach-ului.

5 septembrie 1965

"Lorsque le désir a disparu toute l'architecture qu'il avait édifiée s'écroule; lorsque le sage a appréhendé l'apparition et la disparition des agrégats, il obtient la libération^trad.".²⁰⁷

Procesul de dezidentificare trebuie să urmeze două discipline: una intelectuală, alta volițională. Întâi a privi cu curiozitate și cu dezinteres apariția și disparița agregatelor, a activităților structurante, alta, de deciziune, care le golește de conținutul lor concupiscibil. Ceea ce este mai grav, nu este apariția în noi a unor activități structurante oricât de incandescente ar fi ele de concupiscibilitate, ci terminarea acestor activități în visărae, reverie. Suntem atunci iremediabil încleiați într-o mare de inerție.

De aceea, ceea ce e fundamental, capital e intervenția elementului de luciditate, a unei dimensiuni suplimentare de intelectualitate care face aerian și un bolovan.

Dorința poate fi sau găurită de sulița meditațiunii și astfel golită de conținutul ei, sau intensificată, tot prin meditațiune volitivă: prin amplificare, își pierde limitele, adică acele ale

individualității noastre, devine o activitate cosmică a lui Dumnezeu și astfel, eminamente pozitivată.

"Lorsque la lumière fulgurante de la concentration intuitive s'insère entre les tendances structurantes, l'intemporel surgit instantanément^trad.".²⁰⁸

Lucrul e așa de bine formulat, încât membrele frazei sunt tautologii. Gândul intuitiv fixează activitățile structurante; acestea fiind succesive dispar prin intervenția unui element intuitiv, intemporal prin definiție. Intemporalul apare firesc și instantaneu.

"Le présent parfaitement coupé de ses attaches au passé et à l'avenir est ainsi ce qui permet d'accéder au non-construit exempt de durée^trad.".²⁰⁹

Operația e imposibilă pentru cine nu are supratemporalul ca maqâm^glosartrad.. Asta arată că e suficient să ai numai intenția de a izola prezentul pentru ca ritul să opereze. Orice moment e indefinit divizibil; prin urmare clipa apare dincolo de indefinitate, prin integrațiune. Ajungem la ea prin intenție și asentiment.

6 septembrie 1965

"Plonger les formes dans la lumière, c'est les plonger dans l'Infini^trad.".²¹⁰

Lionardo n-a vrut mai degrabă să spună dans l'Indéfini^glosartrad.? Pentru că în lumină, vizibil (deci metodic) orice lucru e punctul de desfășurare al unui sistem de coordonate. Natural, Vortexul Sferic Universal care e terminusul^trad. unui asemenea sistem de coordonate, poate simboliza Infinitul, Indefinitul poate simboliza Indefinitatea.

Lionardo privea Lumina ca fiind Perfecțiunea, ca Pythagorician ce era. Întunericul, în care lucrurile se află înainte de a fi scufundate în lumină, nu era pentru el Tenebrele divine, Non-Manifestatul, ci mai degrabă Rădăcina Tenebroasă, Potența în care se află lumea înainte de a trece de la putere la act.

"La matière de la Pierre des philosophes est le mercure commun mais animé par le soufle de l'or et par celui du fer^trad.".

Animarea prin suflul Aurului se face prin contemplarea Universalului care exaltează Formalul, in excelsis^glosartrad.. Dar nu toată materia primă e angajată printr-o asemenea exaltare și atunci restul mai vâscos, e exaltat prin suflul fierului, care presupune

intervenția elementului concupiscibil, și în special al concupiscibilității sexuale.

"Il ne s'agit que de réussir cette animation^trad."²¹¹, care cere condițiuni grele: o realizare autentică a Universalului care să angajeze cât mai mult ființa noastră, o excitare, o dinamizare excepțională a concupiscibilității ținută în frâu, în fiecare clipă de prezența de spirit a noastră, de controlul permanent al atenției și al veghei noastre, care să poată da concupiscibilității o autonomie față de vâscozitatea lumii noastre. Căci în realitate, în această operațiune nu-i altceva de obținut decât Separațiunea, adică operațiunea cea mai importantă din Magnum Opus^glosartrad., pe lângă care celelalte nu sunt decât jucării de copii, implicațiuni.

Niciodată Natura nu găsește în ea singură o putere care s-o exalte deasupra ei însăși; trebuie intervenția unui foc supranatural care e luciditatea intelectuală vivificată la rândul ei de o influență spirituală adecvată.

7 septembrie 1965

"Et sachez que notre Pierre n'est autre chose que chaleur naturelle infixée dedans son humidité radicale^trad.".²¹²

E același lucru spus altfel; umiditatea radicală e natura pe care trebuie s-o transcenzi și s-o transmuți; pentru asta trebuie un element supranatural, focul spiritual. Dacă textul îl numește "foc natural" e din cauza perspectivei cosmologice care identifică voluntar εν το παν^trad. cu Natura.

Formula arată Piatra în starea ei de obscurațiune, de captivitate. Trebuie s-o scoți din starea asta așa ca în minieră. Accentul de gravitate să fie pe ea și nu pe Umidul radical^glosar care-o încleiază. E foarte precis spus "deplasarea luminilor", și atunci se întâmplă un transfer de "calități". Focul, pus în "locul" Umidului, capătă fluență, consistență, putere de a se adapta oricărei situații din lumea noastră, pentru a o "tămădui" și a o "mântui". Devine patibilă ca "Natura omenească" a lui Christos. Trebuie făcută distincțiune între "prizonieratul" Pietrei de care vorbește formula și "Tribulațiunea" ei. Prima e tamas^glosartrad., a doua e rajas^glosartrad., și ca rajas poate prinde prizonieră lumea și s-o ia cu El, s-o răpească cu El în Cer. Formula următoare o arată: "Draconem vici igne animae^trad.".²¹³ Balaurul reprezintă lumea elementară. Nu se poate învinge pe el însuși; trebuie să fie altă putere exterioară și superioară lui; e ignis animae^glosartrad., un

foc supraesențial care învinge pe balaur, adică îl transmută și-i convertește forța și veninul în intelecțiuni. Metodic, arată că practicile cele mai indicate sunt acelea de prana^glosartrad.yama^trad. și diferitele modalități ale dhikr^glosartrad.-ului. Trebuie întâi afinat suflul (curioasă asonanță în românește, suflu, sulf^glosar), separată în el respirația de prana; aceasta în stare pură convertește focul Dragonului în Lumină Inteligibilă. Or, operația numai cu mijloacele cosmologice e imposibilă: trebuie să adăugăm suflului și o dimensiune intelectuală de natură pur contemplativă și care dă luminii, focului, suflului, dragonului o tendință ascendentă, care natural e satwa^glosartrad., Margalina, Scara lui Iacov.

8 septembrie 1965

"La Pierre est un feu enclos dans une eau, qui se forme en corps terestre^trad.". Se poate aplica teoria hindusă a elementelor, producându-se sub directivele celor trei guna^glosartrad., pământul fiind un reziduu al apei.

"...d'une manière non obligée et non affectée à une chose quelconque mais capable de se convertir en tout corps à cause de sa pureté^trad.",²¹⁴ traducând la nivelul substanței lipsa de comună măsură a Principiului față de manifestare; la nivelul substanței însă, această lipsă de comună măsură se traduce printr-o aderare a Materiei Prime la orice, fără totuși să fie afectată cu nimic. Prostituata și Fecioara.

"Le Dieu mauvais essaie de dérober à l'homme sa semence, émanation divine, rosée de lumière, qui enveloppe Sophia^glosar après sa chute dans la matière. Une secte opposée d'immoralistes soutient au contraire qu'il faut tirer du corps la force éparse de Prunikos et la rassembler par la volupté^trad.".²¹⁵

Contradicția e numai aparentă. A apăra depozitul de logos spermatikos^glosartrad. care este în noi contra zeului rău. Asta e aspectul defensiv al jihad^glosartrad.ul^trad.ui^trad.; în ofensivă trebuie să eliberăm roua de lumină captivă în Materie, fixând-o mai întâi în voluptate apoi "exaltând-o" în Informal. Dar pentru asta jihadul nu este suficient, căci actul volițional nu poate transforma o substanță. Trebuie să dăm, meditativ întâi, apoi contemplativ, acestui gest dimensiunea lui intelectuală. Suflul, Pranayama^glosar poate servi ca intermediar între actul volițional și cel contemplativ. Rămâne o oboseală reziduală care nu trebuie să ne descurajeze și să ne facă să credem că operația n-a reușit. Apoi, trebuie s-o dedicăm lui Dumnezeu, rugându-l s-o preia El, s-o

moștenească în Infinitatea Sa. Trecerea de la un plan la altul e extraordinar de subtilă și nerealizabilă direct. De aceea, conștiința noastră trebuie să se concentreze nu pe planuri ci pe direcții, care sunt comune unei familii întregi de planuri și chiar întregii Manifestări; de pildă cele trei guna^trad.. E deajuns să impulsionăm în noi rajas^trad. sau satwa^trad., pentru ca transmutațiunea, apoi transformațiunea să se efectueze de la sine fără să fie nevoie să-i cercetăm închieturile.

9 septembrie 1965

"La Parole parfaite, celle qui est adéquate à la pensée qu'elle exprime^trad.".²¹⁶

Deci, Verbul perfect este Mantram^glosartrad.-ul care este identic, prin instituțiune divină, cu ceea ce "suportă". Mantram-urile sunt singurele lucruri din lumea noastră care n-au căzut odată cu ea și-au rămas paradisiace.

Pentru a putea fi practicate în mod eficace, trebuie împlinite mai multe condițiuni, conforme cu esența Mantram-ului: 1) să fie transmise de cineva care și el, simbolic, e într-o stare paradisiacă (simbolic, adică funcțional), și care să aibă Mantram-ul și el, primit în același mod, din verigă în verigă până la Paradisul Terestru, și mai departe; 2) să fie primit într-o stare de virginitate psihică; 3) să fie rostit în condițiuni paradisiace, adică negând această lume: concentrare mintală, monoideism, dizolvare mentală a ambianței, și prin consecință disolvarea limitelor individuale.

"L'imagination exalte la volonté et lui donne prise sur l'Agent Universel^trad.".²¹⁷

Imaginația ține de condiția de viață și derivă direct din ea. E una din condițiile stării noastre. Derivând direct din viață, ea e demiurgică. De aici gravă responsabilitate.

"Dans l'Âme du monde, qui est l'Agent Universel, il y a un courant d'amour et un courant de colère^trad.".²¹⁸ Cele două aspecte ale lui Kundalini^glosartrad.. Prin urmare, lăsând la o parte terminologia sentimentală, curentul de dragoste dă viață, cel de mânie dă forma, consistența, deci unul e expansiv, solve^glosartrad., celălalt contractiv, coagula^glosartrad.. O imagine mentală participă de la amândouă.

"Ce fluid ambiant et qui pénètre toute chose^trad." cum e și firesc, deoarece le animă pe toate și chiar, le condiționează în forma lor, "ce rayon détaché de la gloire du soleil et fixé par poids de^trad.

l'atmosphère et par la force de l'attraction centrale".²¹⁹ Un aspect pozitiv al gravitații; fixează "coborârile" spirituale, preparate anume pentru asta de vânturi (știința suflurilor).

În lumea noastră, acest Agent ia un dublu aspect caloric și luminos, pentru că pe acest plan Agentul este "locul" vieții și al morții.

10 septembrie 1965

"Le mouvement et la vie consistent dans la tension extrême de ces forces^trad.".²²⁰

Pentru asta trebuie scoase din Minieră, și bine separate una de alta. Astfel se creează mișcarea și viața. Instrumentul acestei creațiuni este orișicine. Dar după aceea, sunt svârlite ca niște coji netrebnice. Totul deci este, mai întâi să creezi mișcarea și viața, apoi s-o captezi, să nu-ți fugă din mâini. Cum?

Mai întâi, și cel mai important e să utilizezi fixativul mental. Puterea de concentrare, trebuie să prindă ca într-o plasă, să fixeze ca o lance, puterea vitală, în clipa când e la maximul ei și e gata să se risipească. Lancea lui Pineas care străbate șalele Israelitului solar și a Madianitei lunare. De ce totuși, impresia că nu reușim captarea? În ce acumulator trebuie s-o canalizăm pentru ca s-o păstrăm? Plexul solar? Inima? Ochiul central? Lotusul cu o mie de petale? Ce greu, aproape imposibil de improvizat!

În tot cazul un lucru e precis: fixativul principal e Inteligența. Éliphas Lévi o spune: "La femme qui doit écraser la tête du serpent, c'est l'intelligence, qui surmonte toujours le courant des forces aveugles^trad.".²²¹ Deci o continuă veghe, o continuă prezență de spirit. E de observat că nu pui astfel, unul alături de altul, două forțe egale, ireductibile. Este o lipsă de comună măsură între concupiscență și luciditate. Ultima e cauzală față de prima, deci numai punându-i una față de alta, intelectul, veghea, evaporează, reduce în vibrațiuni, resoarbe sensualitatea.

Într-un limbaj șaktic^glosartrad., e vorba de un pol esențial și de unul substanțial între care se actualizează o hierogamie, adică ceva care convertește inferiorul în superior, pământul în cer, "distilează Yang^glosartrad.-ul din Yin^trad.". Tehnica cea mai puțin sensuală, asceza cea mai desăvârșită nu poate înlătura sensualitatea; o convertește, o rectifică, cel mult.

11 septembrie 1965

"Les écorces du monde des esprits sont transparentes, celles du monde matériel sont opaques^trad.".²²² E un fel de a spune că Formele (ειδοσ^trad.) există și în Universal, dar acolo sunt forme geometrice, suporturi directe de intelecțiuni. Nu trebuie să ne îndepărtăm de ele decât "metodic", "normativ" deoarece ele sunt coextensive Ființei și ca atare, se integrează și în Principiul Suprem. "Ceux qui obéissent au corps en cette vie se font un corps intérieur ou une écorce fluidique qui devient leur prison et leur supplice après la mort^trad. ... Asta pentru că, deși avem libertatea să deplasăm centrul de greutate al ființei nostre, pe orice plan, nu e mai puțin adevărat, că această centrare produce o sgură, o coajă ce subsistă și după ce centrul atenției noastre s-a deplasat pe alt plan. Scoarța aceasta nu e perpetuă, dar e extrem de greu de topit, mai ales când nu intervin și mijloace intelectuale și supranaturale pentru asta. Tot Universul e insula de coraliu formată de reziduurile conceptuale ...jusqu'au moment où ils parviennent à la foudre dans la chaleur de la lumière divine^trad. care e aceea a danteștei "Luce intelettual^glosar piena d'amore^glosartrad.", ... où leur pesanteur les empêche de monter^trad.223

Puterea dizolvantă a Intelectului consistă în faptul identității esențiale a "cojilor", a "reziduurilor" cu Intelectul, raportul invers fiind acela de cauză la efect.

"..ils n'y parviennent qu'avec des efforts infinis et le secours des justes qui leur tendent la main^trad." (simbol cabalistic). E vorba de aceia care stau cu picioarele în cer și cu mâinile în jos, "et pendant tout ce temps, ils sont dévorés par l'activité intérieure de l'esprit captif comme dans une fournaise ardente^trad.".²²⁴ "Locul" Spiritului e Paradisul; în lumea cojilor, lumea noastră, e în exil; asta îl face feroce. Mai ales că activitatea Spiritului nu poate fi decât în sensul distrugerii acestor scoarțe, în vederea integrațiunii, scoarțe lipsite de lumină spirituală, dar nu de viață minerală, vegetală și animală, prin urmare, perfect susceptibile de sensibilitate și de capacitate de plăcere și de suferință. Spectacolul unui bolnav obișnuit e edificator în acestă privință. Chiar terapeutica cea mai eficace face să protesteze boala și ființa în care se cuibărește.

12 septembrie 1965

"La lumière astrale est le séducteur universel figuré par le Serpent de la Genèse^trad.".²²⁵

E seducătoarea universală pentru că are în ea puterea demiurgică și prin asta permite celui sedus să aleagă ce dorește, adică să-și ia și el un rol demiurgic.

Prin ea însăși nu alege nimic, dar dă quasiatotputerea aceluia care se lasă sedus de ea. În realitate e neutră, dar se lasă solicitată de orice intenție și de orice inițiativă. Asta în fond, pentru că e identică cu Materia Prima, evertuată de cele trei gune^trad..

"C'est un feu, mais il peut aussi bien appartenir aux tourments de l'enfer qu'aux offrandes d'encens offertes au ciel. Pour s'emparer de lui, il faut comme la femme prédestinée lui mettre le pied sur la tête^trad.".²²⁶

Într-un cerc relativ, putem s-o utilizăm, fiind complici cu ea, lăsându-ne târâți de ea; ne dă o aparență de mulțumire, înșelătoare și trecătoare. A-i pune piciorul pe capul ei este promovarea în noi a unui element de luciditate, a unui martor suveran, care rămâne neangajat orice s-ar întâmpla.

"Les Anciens donnaient à la génération le nom d'humide^trad.", din cauza caracterului ei substanțial și pasiv. "Les âmes des mortels périssent par l'humidité et l'humidité est la mort de l'âme^trad.".²²⁷ Este o incompatibilitate între vâscozitate, umiditate și aripă. Forța ascensională a acesteia nu se poate exercita decât într-un mediu rarefiat în care aripa își poate desvolta o tendință, o "aspirație" universală care îi este inerentă. Aripa este o rămășiță, o relicvă în lumea noastră a unei funcțiuni universale. Se poate spune că aripa este exilată în lumea noastră, pentru că e pur satwică^trad.. De aici teribila profanare pe care o constitue aripa mecanică a avionului. O analogie în sens invers în sufletul nostru, în interior, aspirațiunea spre Universal creează aripile; în exterior, aripile produc ascensiunea, prin compresiunea păturilor imediat inferioare ale atmosferei.

13 septembrie 1965

"La génération est appelée ainsi parcequ'elle est un penchant qui porte vers la terre une âme appesantie par trop d'humidité^trad.".²²⁸

Mai întâi generațiunea e o aplecare spre multiplicitate, căci așa se manifestă ea în cosmos. Din umed e firească trecerea

spre pământ, după teoria celor patru elemente; pământul e făcut din elementele reziduale ale apei. Nu voluptatea, nu umiditatea în sine, sunt pierderea sufletului, ci direcția descendentă, tamasică^trad., ce ne face să cădem până la cojile limită ale acestei lumi; e primejdioasă torpoarea inteligenței care e provocată de voluptate; și atunci în locul inteligibilului se substitue ininteligibilitatea lui Prakriti^trad.. Dacă elementul de luciditate, de veghe, de atenție subsistă, umiditatea se exaltă în vapori, care se înalță; ei recad, e adevărat, pe pământ, dar atunci ca rouă cerească, răscumpărătoare, purificatoare, nu captive și înrobite.

"La vraie sagesse est de se détacher du sensible pour acquérir la vie intelligible;^trad." a se detașa printr-o deplasare a atenției, nu printr-o luptă fără rost contra sensibilului în afară de noi și în noi. Deplasată atenția, sensibilul nu mai e sensibil, și devine inteligibil.

"C'est pour cela, disait Héraclite, que l'âme sèche est la plus sage^trad.". Chestiune de dozare a gunelor^trad.. "Cet inquiet désir, cette impatience de l'homme lui cache qu'il désire sa propre fin; mais ce désir si impatient et qui est quintessence des esprits élémentaires^trad.".²²⁹

Această dorință e "inquietă" pentru că nu-și găsește plenitudinea nicăieri. Și-o caută în toate cele, sperând s-o găsească, știind în fond că n-o poate găsi în lucrurile create; o inquietudine, o nerăbdare doresc prin definiție un port. Dorința e chintesența spiritelor elementare, de aceea luată în sensul producțiunii, al exteriorizării, produce lumea și multiplicitatea, angoasa, inquietudinea și sfâșierea. Totul e să dai chintesenței, o mișcare inversă aceleia de producțiune, căci în ea se găsește nu numai creațiunea, ci și aspirația spre reintegrare în propria ei rațiune suficientă care e Unitatea.

14 septembrie 1965

"Listen to a man of experience: thou will learn more in the woods than in books. Trees ant stones will teach more than thou canst aquire from the mouth of a magister^glosartrad.".²³⁰

Vorbele omului vehiculează noțiuni, concepte și acestea la rândul lor vehiculează prezențe spirituale. Pe când în copaci și în stânci, prezențele spirituale sunt prin instituție divină, și se adresează direct Intelectului nostru, fără să mai fie nevoie de o transformare în frază, în amândouă sensurile, în care dublă

transformare, e imposibil ca prezențele divine să nu-și piardă din parfum și din quiditate.

"What I know of divine science and Holy Scripture, I learnt in wood and fields, I have had no others masters than the beaches and the vales^trad.".²³¹

Chiar învățătura transmisă oral, adică prin cuvinte, în contact cu planurile angelice, reprezentate direct în lumea noastră de copaci, stânci, etc, se transformă în intelecțiuni în contact cu acestea, redevenind astfel Tradiția Primordială, adică o Învățătură predată prin semne și simboluri primordiale. Fraza Sfântului Bernard e o foarte frumoasă indicațiune în acest sens; contactul cu Natura, nu e numai o transmitere a unei învățături nescrise și nevorbite, dar are și darul de a transforma o învățătură vorbită și scrisă, într-una în care acestea sunt indistincte. În mijlocul naturii, o meditațiune discursivă, devine o carte de hieroglife.

"Only listen to the voice of pines and cedras, when no wind stirs^trad.".²³² Adică ascultă Maestrul Ultim, Tăcerea.

Și Goethe: "Du wirst kein Buch finden^sursa, da du die göttliche Weisheit könntest mehr inne finden, als wenn du eine grüne und blühende Wiese gehst; da wirst du die wunderliche Kraft Gottes sehen, riechen und schmeken, wiewohl es nur ein Gleichnis ist^trad.".²³³

Incorporațiunea lui Dumnezeu în Natură e mult mai perfectă, mai directă, mai totală decât în om.

15 septembrie 1965

"Cel mai înalt lucru la care omul poate ajunge este Mirarea", asta din cauză că intuiția cuprinde aspectele antinomice ale Fenomenului Primordial. S-ar putea spune că Mirarea este prima etapă descendentă a Intuiției Supreme înspre Lume. Dualitatea nu mai e în indistincțiune totală fără ca ruperea să se fi făcut încă. E o sfâșiere întreruptă; Mirarea șade pe același plan și este coextensivă "Ürbild^trad."-ului; "Și atunci când Urphänomen^glosartrad.-ul^trad. îl va aduce în starea de Mirare să fie mulțumit, căci mai mult nu poate primi". Sentință de cosmolog nu de Metafizician, pentru că Vidul, Tăcerea Ultimă depășește cu mult Urphänomen-ul, care în ele, ar opera ca o limitațiune. Firește că formula are totuși o valoare excepțională și ne face să asimțim rădăcinile parfumate ale Fenomenelor lumii noastre, adică însuși parterul Paradisului Terestru, al Grădinii

Edenului: "und ein weiteres soll er nicht dahinter suchen: hier ist die Grenze^trad.".²³⁴ Este granița căutării cosmologice dar nu Termenul voiajului inițiatic, care duce la Integrare în Suprem; formula lui Goethe este deci foarte justă luată ca marcând o limită a căutării inchizitive, ajunsă la un barzach^trad..

"Wer Geheimschüler werden will muss sich daher energisch zur devotionellen Stimmung^glosar erziehen ... Sich selber erfüllen mit Gedanken die uns mit Bewunderung, Achtung, Verehrung erfüllen^trad.".²³⁵

A vedea aspectul ascuns, aspectul îndreptat spre cer al tuturor lucrurilor. Asta deschide poarta spre planul cauzal. A vedea aspectul miraculos al cotidianului, înseamnă să transformi acest cotidian, dintr-un impas fără ieșire, în Poartă Strâmtă între cele două lumi. E deajuns să percepem deosebirea între felul cum privim noi un lucru, și cum un animal sacru, pisica, privește același lucru, ca să ne dăm seama de indefinitatea dimensiunilor lui și ce pierde omul prin poziția lui exclusiv raționalistă dizolvantă; prin ea, omul actualizează elementele de folosință exterioară deci cele mai puțin importante.

16 septembrie 1965

"Satan donna à Adam l'illusion de deux Dieux égaux^trad.". Asta nu a putut-o face decât secundând puterea concupiscibilă, curioasă din Adam, Eva, facultatea lui de dispersiune. Or, în manifestare, apărând cu evidență dualitatea care o condiționează, e ușor să se producă iluzia a doi Dumnezei, quod absit^glosartrad.. Apare, nu Intelectului lui Adam, ci puterii lui demiurgice, aspectului său în același timp sacrificial și doritor.

"Adam séduit voulut s'emparer des fonctions créatrices^trad."; a vrut să le prindă tocmai prin puterea lui volitivă și concupiscibilă. Dealtminteri numai ea putea fi sedusă, căci Intelectul e impasibil și imuabil.

"Il ne parvient qu' à susciter, une forme ténébreuse de matière^trad."²³⁶, adică tocmai ceea ce e singur accesibil forței volițional și concupiscibile, aspectul ininteligibil al lui Prakriti^trad., nu ca Materia Prima în sine, ci o Materie evertuată, învârtejită, o dorință pentru dorință, un vortex prakritian^trad. văduvit complet de elementul de intelectualitate, singurul care i-ar fi dat luminozitate, și posibilitate de reintegrațiune.

Asta privit din afară, din punctul de vedere al Autorului și Victimei căderii. In divinis^glosartrad., această materie tenebroasă e însăși hemoragia divină care susține și hrănește lumile, în înfățișarea lor substanțială.

Omul căzut este relativ într-o situație mai bună decât Natura căzută, fiindcă are imediat posibilitatea de a suprapune un element de luciditate și de intelecțiune, deasupra acestei Rădăcini întunecate, dându-i astfel posibilitatea să se reintegreze în Lumină.

S-ar putea spune că în Natură, Rădăcina întunecată, Mula-Prakriti^{glosartrad.trad.} este în același timp, etern damnată și etern răscumpărată, onoare ce nu revine omului, care, cu toată centralitatea lui, ocupă totuși un loc modest în manifestare. Totuși ce putem ști de Omul complet reintegrat?

17 septembrie 1965

"Lucifer se complaisait en sa beauté et puissance, qu'il avait reçues de Dieu^trad.".

Păcatul inițial, păcatul fundamental, Lucifer prin complacerea lui, își găsea, avea iluzia, că-și are în el însuși rațiunea lui suficientă. Or asta nu-i este permis decât lui Dumnezeu pentru că numai în el însuși era adevărat. E Ditheism, care a provocat Căderea, și, cu un aspect pozitiv, crearea lumii.

"..et cela causa sa chute dans le centre de toutes choses^trad.". Nu e vorba de centrul real al lucrurilor, căci acesta e Principiul, ci de centrul gravitațional. E punctul de maximă inerție al lui Tamas^trad.. Lucifer își găsea înainte de cădere rațiunea suficientă în el însuși, Centrul pe care el îl credea divin; atunci a găsit în loc un alt punct, ca reacțiune concordantă, centrul Pământului și al Infernului.

"Par cette chute fût produit le Chaos dont fût crée le monde; à son centre fût relégué Lucifer^trad.".²³⁷ Lucifer avea puteri aproape totale în Manifestare, și nesupunerea, separațiunea lui a transformat Edenul în Chaos, a separat Prakriti de Purușa^glosartrad., Prakriti devenind astfel chaotică. Lucifer a fost exilat în centrul lui Prakriti, adică în centrul însuși al Ininteligibilității, ca o urmare normală a Ininteligibilității lui inițiale, Ditheismului, și poate, ca să dea Cosmosului un centru, o consistență, care-l făcea capabil să devină suportul, temelia Creațiunei.

"Au dessus du monde physique il en est un plan élevé: le monde spirituel ou pneumatique où l'homme peut se hisser. Mais entre eux deux existe un monde intermédiaire, et c'est le plus dangereux...^trad." Din cauza ambiguității și a ambivalenței lui... "Là sont les dernières limites du domaine du Prince des Ténèbres; il ne peut s'élever plus haut; c'est le portique du temple extérieur.^trad. C'est

pourquoi, dans ce monde intermédiaire, dont il ne peut banir la lumière, il cherche à donner une fausse direction à chaque rayon^trad."²³⁸

Această falsă direcțiune trebuie înțeleasă în două feluri: mai întâi iluzia că razele luminoase nu au o origine esențială ci una substanțială; apoi, îndreptarea acestor raze într-un impas, într-un borboros^glosar, unde să fie captate în klifoturi^glosartrad., și puterea lor divină să servească să întărească puterea porcilor, în sensul evanghelic al cuvântului.

Nu se poate spune că Lucifer n-a reușit.

18 septembrie 1965

Fabre d'Olivet scrie: "la chute de l'ange rebelle Lucifer lui paraît un esprit intérieur, il est vrai, le premier de ces esprits et le plus absolument nécessaire à l'oeuvre de création^trad.".

Un spirit consistând în a face din orice punct un centru individualist, și exclusiv al celorlalte, deci negând aparent pe Dumnezeu, dar absolut pentru producerea distinctivă Manifestării... "mais étranger aux intelligences célestes^trad."²³⁹, ceea ce e firesc, pentru că inteligențele cerești sunt sintetice deci anticreaturale, nedând viață creaturilor ci mai mult servind de intermediari, de punți între ele și originea lor.

"Le mot qu'on traduit par Serpent désigne une ardeur cupide, anxieuse, intéressée, égoiste, qui serpente bien, il est vrai, dans le coeur^glosar de l'homme et l'enveloppe de ses replis^trad.".²⁴⁰

De aceea Șarpele, premerge creațiunea, pentru că suprapusă puterii lui, Sofia^trad., Lumina intelectuală, o convertește în căldură binefăcătoare și fecundă. Puterea Șarpelui e convertibilă.

"Dutoit ne considérait que le type littéral de la sensibilité de l'homme^trad.",²⁴¹ îndreptată spre exterior deoarece sensibilitatea însumează toate simțurile. E prin excelență mijlocul prin care forțele Întunericului, captează roua de lumină din om, care îi este absolut indispensabilă pentru a subsista, pentru că în ele însele nu există și sunt ininteligibile. În fond, roua de lumină permite lui Nahaș^glosartrad. să devină o forță egoistă, adică individualizată.

19 septembrie 1965

"Drumul unei astfel de meditații constă în golirea sufletului, în mod sistematic, de toate impresiile și imaginile", nu prin luptă ci prin sustragere și scoaterea din câmpul atenției. E fuga