Notă asupra ediției

Culegerea

Volumul de față adună într-o singură carte ceea ce editorii lui Vasile Lovinescu au numit «Tripticul de Istorie Mitică a României». În «Nota asupra ediției» a volumului «O icoană creștină pe Columna Traiană» (Cartea Românească, București, 1996), Roxana Cristian, Florin Mihăescu și Dan Stanca scriu despre studiul care dă titlul cărții: „Acest studiu face în fond legătura între o lucrare de tinerețe a lui Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană (în curs de publicare) și studiul despre Ciubăr Vodă (publicat în volumul Monarhul ascuns), împreună cu care constituie un adevărat Triptic de Istorie Mitică a României.” Culegerea de texte s-a făcut la sugestia doamnei Roxana CRISTIAN și a domnului Florin MIHĂESCU, din chiar prefața cărții «O icoană creștină pe Columna Traiană»: cele trei lucrări pe care ei le leagă — «Dacia hiperboreană» (1936—1937), studiul «O icoană creștină pe Columna Traiană» (1970—1976) și «Ciubăr Vodă» — se tipăresc aici una după alta, în ordinea în care se luminează una pe alta: geografia sacră a Daciei hiperboreene, taina formării poporului român citită pe Columnă, Monarhul ascuns al Moldovei. Li se adaugă, ca a patra parte, volumul «Interpretarea ezoterică a unor basme și balade populare românești», care urmărește aceleași simboluri — cerbul, bourul, Centrul suprem, Pământul Sfânt al Daciei — în basme și balade; el încheie istoria mitică a țării cu mitul păstrat de popor. Cartea ține locul acestui din urmă volum în biblioteca ediției și poartă data scrierii lui.

Părțile și edițiile lor

Partea întâi, «Dacia hiperboreană», urmează ediția Rosmarin, București, 1994 (îngrijită de Roxana Cristian și Florin Mihăescu), cu «Cuvântul înainte» al editorilor și scrisoarea pusă «în loc de postfață». Partea a doua, «O icoană creștină pe Columna Traiană», urmează ediția Cartea Românească, București, 1996 (paginile 109—188, studiul cu subtitlul «Glose asupra melancoliei»); celelalte texte ale acelui volum (Miorița, colindele, basmele lui Ispirescu) rămân în ediția lui. Partea a treia, «Ciubăr Vodă», urmează ediția Institutul European, Iași, 1992, a volumului «Monarhul ascuns» (paginile 76—172). Partea a patra, «Interpretarea ezoterică a unor basme și balade populare românești», urmează ediția Cartea Românească, București, 1993, colecția «Gnosis». Fiecare parte își păstrează transcrierea, notele și aparatul critic din ediția ei critică, revăzute pentru volumul de față.

Marcajul paginilor

În text, marcajul [52 (58)] arată întâi pagina volumului de față, numerotată curgător prin toate cele patru părți, apoi, în paranteză, pagina ediției originale a părții respective. Așa poate fi citată și ediția electronică, și cea tipărită, și fiecare ediție originală.

Ortografia și punctuația

Grafia a fost adusă la norma de azi acolo unde edițiile originale o păstrau pe cea dinainte de 1993 («sînt», î în interiorul cuvântului); în românește, semnele : ; ! ? , se pun imediat după cuvânt, iar în pasajele franțuzești s-a păstrat norma lor.

Greșelile de tipar

Greșelile evidente de tipar ale edițiilor originale au fost îndreptate și se dau aici toate, pe părți, ca să poată fi controlate. Partea întâi (ediția din 1994): p. 7: „Géngis-Han (nota 6)” → „Genghis-Han”; p. 7: „La Dacia Hypertboréenne (nota 3)” → „La Dacie hyperboréenne”; p. 8: „din scrisoarele lui” → „din scrisorile lui”; p. 9: „se restrăsese la” → „se retrăsese la”; p. 10: „popr (nota 4)” → „popor”; p. 11: „unei realității mitice” → „unei realități mitice”; p. 13: „La Dacia Hypertboréenne. (nota 703)” → „La Dacie Hyperboréenne.”; p. 15: „multiplele manifesetări secundare” → „multiplele manifestări secundare”; p. 16: „divizată politic, Este” → „divizată politic. Este”; p. 18: „a Istrului (Geografia,” → „a Istrului”; p. 19: „un popr hiperborean (nota 1004)” → „un popor hiperborean”; p. 20: „Anticii spunea (nota 15)” → „Anticii spuneau”; p. 20: „Tradutionnelles (nota 5)” → „Traditionnelles”; p. 35: „grotă omensă care” → „grotă imensă care”; p. 38: „Tradiție primondială;” → „Tradiție primordială;”; p. 40: „Europius (nota 6)” → „Eutropius”; p. 40: „creșină (nota 11)” → „creștină”; p. 42: „Râmesti” → „Râmești”; p. 50: „Făt-Frpumos (nota 3)” → „Făt-Frumos”; p. 51: „restul țăriii, dacismul” → „restul țării, dacismul”; p. 52: „Turcilor si Rușilor” → „Turcilor și Rușilor”; p. 52: „și inteligentei dominații turcesti.” → „și inteligenței dominații turcești.”; p. 54: „care care îi” → „care îi”; p. 54: „va întîalni este…” → „va întâlni este…”; p. 54: „zi dimnieața, Meșterul” → „zi dimineața, Meșterul”; p. 58: „într-adevăr Dragos a” → „într-adevăr Dragoș a”; p. 60: „(1989' (nota 2)” → „(1989)”; p. 60: „Regelui Lunii (nota 6)” → „Regelui Lumii”; p. 61: „6: Europius: Licinius imperator est factus” → „6: Eutropius: Licinius imperator est factus (în _note_dacia.json, cheia 4006 — neaplicat, fișier în afara lotului)”; p. 61: „moderne, artă supraviețuirea” → „moderne, arată supraviețuirea”; p. 64: „adaptare creșină” → „adaptare creștină (în _note_dacia.json, cheia 4011 — neaplicat, fișier în afara lotului)”; p. 70: „3: Făt-Frpumos cu părul de aur” → „3: Făt-Frumos cu părul de aur (în _note_dacia.json, cheia 5003 — neaplicat, fișier în afara lotului)”; p. 72: „lui Harap -Alb, lucrare” → „lui Harap-Alb, lucrare”; p. 73: „desemnare o Omului Universal (în carte)” → „desemnare a Omului Universal (deja îndreptat în transcriere)”; p. 73: „prezent (1989' când România” → „prezent (1989) când România (cheia 6002 — neaplicat, fișier în afara lotului)”; p. 74: „(Shri-Shvêta. Varâha-Kalpa)” → „(Shri-Shvêta-Varâha-Kalpa)”; p. 77: „Kshastriy-lor” → „Kshatriya-lor”; p. 77: „capete. Traverstirea Craiului” → „capete. Travestirea Craiului”; p. 78: „toți germanii buni” → „toți germenii buni”; p. 82: „robie necesarră și liber consimțită (în carte)” → „robie necesară și liber consimțită (deja îndreptat în transcriere)”; p. 83: „Shwêta Varâta, Harap-Alb,” → „Shwêta Varâha, Harap-Alb,”; p. 84: „era aici cinci denumiri” → „avea aici cinci denumiri”; p. 87: „Toate acesta” → „Toate acestea”; p. 89: „elemente sentimentele, cu” → „elemente sentimentale, cu”; p. 99: „pe HarapAlb să” → „pe Harap-Alb să”; p. 103: „transversală, țâșneșe focul (forma cărții)” → „transversală, țâșnește focul (deja îndreptat în transcriere, lipsește din nota ediției)”. Partea a doua (ediția din 1996): niciuna. Partea a treia (ediția din 1992): niciuna. Partea a patra (ediția din 1993): p. 9: „truber” → „trüber”; p. 12: „cojas” → „koșas”; p. 12: „e de onsi esponere” → „e deonsi esponere”; p. 12: „Il convivo, Tratato secundo (nota 1)” → „Il Convivio, Trattato secondo”; p. 13: „cu sensul literar nu fac decât trei” → „cu sensul literal nu fac decât trei”; p. 22: „inteletto” → „intelletto”; p. 23: „potesatas” → „potestas”; p. 26: „Ipatie Pățitul” → „Ipate Pățitul”; p. 32: „Shams-i Talviz” → „Shams-i Tabriz”; p. 32: „Teologie și Antologie” → „Teologie și Autologie”; p. 33: „Violentem” → „Volentem”; p. 35: „e o descriere majoră” → „e o descalificare majoră”; p. 35: „Protagonos” → „Protogonos”; p. 36: „dintr-o darabana” → „dintr-o darabană”; p. 39: „Uzurpantă, longevitatea” → „Uzurpată, longevitatea”; p. 42: „perspectiva microscopică” → „perspectiva microcosmică”; p. 53: „care a precedat creștinismului” → „care a precedat creștinismul”; p. 55: „Qous vult perdere” → „Quos vult perdere”; p. 64: „sarcerdotală” → „sacerdotală”; p. 70: „Suturn” → „Saturn”; p. 73: „antimoniile” → „antinomiile”; p. 83: „varinată” → „variantă”; p. 89: „aeastă” → „această”; p. 109: „Swêta Dwâpa” → „Swêta Dwîpa”; p. 111: „Unul în numele Centrului Suprem” → „Unul din numele Centrului Suprem”; p. 114: „nu-l mai poate simte” → „nu-l mai poate simți”; p. 119: „radăcinile” → „rădăcinile”; p. 122: „Pustincul” → „Pustnicul”; p. 128: „nazdeist” → „mazdeist”; p. 135: „sanhya” → „sandhya”; p. 135: „carastrofe” → „catastrofe”; p. 137: „Floare albă nu de albă” → „Floare albă nu de nalbă”; p. 153: „Mediolanun” → „Mediolanum”; p. 162: „relizare” → „realizare”; p. 173: „hyerarchicum” → „hierarchicum”; p. 185: „Steaua din sigiliul orașului Baia” → „Stema din sigiliul orașului Baia”; p. 192: „incogruență” → „incongruență”; p. 196: „Acesta este reprezentant la Putna” → „Acesta este reprezentat la Putna”.

Notele

Notele autorului și ale editorilor din edițiile originale se tipăresc în josul paginii la care trimit. Notele ediției de față — traduceri, identificări de surse și de versuri, texte canonice, trimiteri biblice și la glosar — sunt marcate (trad.), (sursa), (vers.) și (glosar). În partea a doua, ediția din 1996 are două straturi de note: ale autorului, marcate (n.a.), și ale editorilor, marcate (n.ed.), numerotate de la 1 pe fiecare pagină. Ele au fost aduse în josul paginii la care trimit și renumerotate curgător pe toată cartea. Notele adăugate de ediția de față sunt marcate (trad.), (vers.) sau (sursa).

Textul canonic al citatelor

Când autorul citează din memorie, textul lui rămâne neatins în corp, iar nota dă forma canonică, verificată la izvor: Dante după ediția Petrocchi, Homer, Herodot, Strabon și Hesiod după textele grecești, Ovidiu, Marțial, Vergiliu și Iustinus după textele latine, Iordanes după «Getica», Creangă, Ispirescu, Eminescu și poezia populară după edițiile critice și culegerile de referință. Tot acolo se îndreaptă atribuirile greșite.

Trimiterile biblice

Toate locurile scripturare trimit la Biblia sinodală de pe bibliaortodoxa.ro, pe capitol; unde numerotarea citată de autor se deosebește de cea sinodală, nota le dă pe amândouă.

Basorelieful Columnei

Imaginea despre care e vorba în carte este Columna lui Traian din Roma, ridicată în Forul lui Traian în anul 113, arhitect Apolodor din Damasc; registrul se numără XVII după Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, 1896—1900. Fotografiile ediției din 1996, culese cu rastră groasă, au fost înlocuite cu planșa originară a lui Cichorius, Tafel LXXVI (blocurile 201—203, întoarcerea locuitorilor cu turmele la sfârșitul primului război dacic), aflată în domeniul public: pagina 114 dă ansamblul scenei, pagina 115 detaliul cu personajul înclinat.

Figurile

Cele șapte figuri ale ediției din 1994 — harta Daciei, harta Deltei Dunării, cele două planșe de monede dacice, planșa de ideograme, planșa cu șapte forme de svastică și desenul dalei funerare a lui Negru-Vodă — au fost preluate ca imagini, la locul lor din text: decupate din scan la 400 dpi și curățate de rastră, nu descrise. Harta Daciei e reprodusă după clișeul ediției, al cărei izvor nu e numit în carte. Cele zece semne geometrice din paginile 177 și 178 — cercul, cele trei forme ale literei M, cartea cu cruce, roata cu opt spițe, chrismonul, globul cu cruce și arcada cu numele — erau tipărite cu linie tremurată și literă sub un milimetru; au fost reculese vectorial, la aceeași alcătuire. Fotografiile basoreliefului (p. 114—115) și facsimilul scrisorii (p. 190—193) au fost preluate din scan, curățate de urmele tiparului. Stema din sigiliul orașului Baia (sec. al XIV-lea), reprodusă de autor la p. 175, intră ca imagine la locul ei, decupată din scan la 400 dpi și curățată de urmele scanării.

Glosarul

La sfârșitul cărții se află un glosar unificat, contopit din glosarele celor patru părți și restrâns la termenii care apar în ele, cu articolele dezvoltate ale fiecăreia (Hyperboreea, Ianus, Tula, svastica, Kali-Yuga, Melchisedec, Graalul, Ciubăr Vodă, Monarhul ascuns, Agarttha, Tradiția Primordială, Axis Mundi, Lostrița, Cerbul, Bourul și celelalte). În ediția electronică fiecare apariție a unui termen de glosar e legată de articolul lui, iar prima apariție din fiecare capitol are o notă pop-up cu articolul întreg; în ediția tipărită, la prima apariție din carte, nota trimite la pagina glosarului.

Legăturile

Pentru operele citate se dau legături către ediții în acces liber, verificate: Wikisource în limba originalului, Project Gutenberg, Perseus, sacred-texts, Internet Archive. În ediția tipărită fiecare legătură are alături un cod QR.

Coperta

Coperta urmează litera seriei — crem, chenar dublu, capitale spațiate, titlu roșu cursiv — și numește, ca la «Scripta initiatica», cărțile pe care le cuprinde. Ilustrația e un desen propriu, geometric: un triptic de trei arcade — steaua polară deasupra muntelui (Dacia hiperboreană), Columna cu banda în spirală și crucea în vârf (O icoană creștină pe Columna Traiană), capul de bour cu steaua între coarne, stema Moldovei (Ciubăr Vodă). Fiecare parte se deschide cu coperta ediției ei originale.

Ce a rămas de verificat

Locurile rămase nesigure în fiecare parte sunt formulate prudent în note. În partea a patra: data și locul primei publicări a lui «Ivan Turbincă»; identificarea «Țării de dincolo de negură» cu volumul lui Sadoveanu; începuturile franceze ale citatelor din Guénon, date din memorie; locul exact din Bolte—Polívka și formula de descântec de la 1400; etimologia cuvântului «horodincă»; precum și alte puncte, toate semnalate în notă cu «pare a fi» sau «neidentificat».