NOTE
Creanga de Aur
1) Polygnot, care pictase scena în sanctuarul de la Delfi, pusese în subscripție: "Neinițiații la Mistere".
2) Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, E.P.L, 1967, p. 5.
3) Ibidem, p. 33.
4) Ibidem, p. 48.
5) Ibidem, p.57.
6) Ibidem, p.78.
7) René Guénot: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p.50-51.
8) Ibidem, p.55.
9) René Guénon, "Le Saint Graalglosar", în: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 56.
10) J. G. Frazer, Creanga de Aur, vol. I, București, Minerva, 1980, p.8.
11) Ibidem, p.9.
12) René Guénon, L'ésotérisme de Dante, Paris, Gallimard, 1957, p. 45-47.
13) René Guénon: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 213.
14) Publii Vergilii Maronis, Opera omnia, Paris, Ed. J.A. Amar, Lefèvre Bibloplam, 1838, p.275, v.133-148. Citam textul în trad. lui Murărașu.
15) Gustav Meyrink, Der Engel vom Westlichen Fenster, Bremem, Karl Schüneman, 1927.
16) Facerea, II, 19-20.
17) Facerea, X, 8-12.
18) René Guénon: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 157.
19) Mircea Eliade, Traité d'histoire des religions, Paris, Payot, 1974, p. 236.
Soacra cu Trei Nurori
1) Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, E.P.L., 1967, p.111.
2) Sankhya-Sutra, I. Adhyaya, sutra 67. - Bătrânii alchimiști spuneau despre Materia Primăglosar că este "Radix ipsius", propria ei rădăcină.
3) Avatarama e axul vertical al Universului, de-a lungul căruia Principiul, sub chipul lui Vișnu, se coboară ca Avatarglosar înlume, cu scop de răscumpărare și de mântuire.
378 (382)4) Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la Români, București, Socec et Comp. C. Sfetea, 1910, p. 19.
5) Cum vom întrebuința des acest termen vedic, trebuie să indicăm că în tradiția hindusă, el reprezintă entități inferioare, în opoziție și complementarism cu deva, regenții luminoși ai lumilor superioare. Echivalenții riguros exacți ai Asurilor în tradițiile grecești și românești sunt Titanii și Zmeii.
6) Sri Aurobindo, La Mèse, Paris, Adyar, 1950. E inutil aproape să atragem atenția asupra asemănărilor cu descrierea Walkiriilor.
Capra Cu Trei Iezi
1) Fritjhof Schuon, De l'Unité transcendente des réligions, Paris, Gallimard, 1948.
2) Mircea Eliade, De Zalmoxis à Gengis Khan, Paris, Payot, 1970, p.13-15.
3) Dante Alighieri, Infernul, I, v, 49-51.
4) Ibidem, v. 58.
5) Ibidem, vv. 97-99.
6) Ioan, III, 3-4.
7) Ioan, XII, 24-25.
8) "Nam Beya ascendit super Gabricum et includit eum in suo utero, quod nil penitus videri potest de eo… et in partes individibilis dividittrad.", adică în atomi.
9) Reprodusă de C. G. Jung în Psychologie und Alchemie, Zürich, Racher verlag, 1944, Fig 175, p. 462.
10) G. Lambrecht, "Les Lupercales, une fête prédéiste?" în Hommage à Joseph Bidez et à Franz Cumont, Bruxelles, Latonus, f. a. p. 170-173.
11) René Guénon, La place de la Tradition atlantéenne dans le Manvantaraglosar, în "Le Voile d'Isis", 1931, p. 495-496.
12) Am găsit aceste etimologii în magistrala lucrare a lui Robert Graves, The Greek Myths, London, Penguin Books, 1958.
Punguța cu doi bani
1) Jerôme Carcopino, La basilique pythagoricienne de la Porte Majeure, Paris, L'artisan du livre, 1926.
2) René Guénon, Le Règne de la Quantité et les Signes des Temps, cp. "De l'antitradition à la contre-tradition", Paris, Gallimard, 1945, p. 257-258.
3) René Guénon, "Le Sanglier et l'Ourse" în: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962.
4) Luca, 19, 26.
5) Psalmii, CXVII, 22, Matei, XXI, 42, Marcu XII; 10; Luca, XX, 17.
379 (383)6) Pardesglosar, Paradisul, figurat simbolic ca o "grădină", trebuie considerat aici ca domeniul cunoașterii superioare și rezervate: cele patru litere P R D S, puse în raport cu cele patru fluvii ale edenului, desemnează atunci respectiv diferitele sensuri conținute în Scripturile sacre șI cărora le corespund tot atâtea grade de cunoaștere: se înțelege de la sine că acei care "au pustiit grădina" nu ajunseseră efectiv decât la un grad în care rămân posibile rătăcirile. (Nota lui Guénon la textul citat).
7) René Guénon: "La racine des Plantes", în: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p.374.
8) Sandogya Upanișad, Prapathaka 3, Khanda 14, șruti 3; citat de René Guénon în: L'Homme et son Devenir selon le Vedanta, Paris, Les Editions Brossard, 1925, p.51.
9) Simbolul este universal. Se poate vedea pe lespedea de mormânt a Mitropolitului Teoctist, marele contemporan al lui Ștefan cel Mare, la Mânăstirea Neamț, cu o cruce în interior. De asemenea, îl găsim în 'Efigia" stemei Marelui Vornic Costea Bucioc, la Mânăstirea Râșca.
10) Fiecărui element, îl corespunde o calitate sensibilă: olfactivul pentru Pământ, gustativul pentru Apă, vizibilitatea pentru Foc, pipăitul pentru Aer și sonoritatea pentru eter, cvintesență.
11) Ananda K. Coomaraswamy, Hinduisme et Bouddhisme, Paris, Gallimard, p.19.
Fata babei și fata moșneagului
1) Ovidiu Bârlea, op. cit., var. 5, p. 61. Celelalte variante sunt citate din aceeași lucrare.
2) René Guénon "Kala-Mukha" în: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 360.
3) Matei, V, 4.
4) I Cor., 15, 42-44.
5) René Guénon, "La Terre du Soleil" în: Symboles fondamentaux de la Science. Paris, Gallimard, 1962, p. 116
6) René Guénon, Le Roi du Monde, Paris, Gallimard, 1958, p. 83-84.
7) Expresia este un pleonasm, Nirvanaglosar însemnând "extincțiunea Suflului".
Dănilă Prepeleac
1) Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, E.P.L, 1967, p.88.
2) Ibidem, p.88
3) Lieu Kia-huay, L'oeuvre complète de Tchouang-tseu, Paris, Gallimard, 1969, p.45.
380 (384)4) René Guénon, "L'arbre du monde", în: Symboles fondamentaux de la Science. Paris, Gallimard, 1962, p.324; Ananda Coomaraswamy, "The inverted tree", în: René Guénon, L'homme et son devenir selon le Vedanta, cp. IV, Paris, Ed. Brossard, 1925; Kata Upanișad, VI, I; Bhagavad-Gita, XV, 1, în: Sergiu Al-George, Filozofia indiană în texte, București, Ed. Științifică, 1971; Dante Alighieri, Purgatoriul, XXII-XXV; Mircea Eliade, Traité d'histoire des religions, c. "L'arbre renversé", Paris, Payot, 1980, p. 237.
5) E cazul să aplicăm aici adagiul scolastic Dum Deus cogitat, mundum fiattrad..
6) Facerea, II, 19-20.
7) III Regii, XIX, 11-12.
8) René Guénon, Le Règne de la Quantité et les Signes des Temps, cp. "Cain et Abel", Paris, Gallimard, 1945,
9) Apocalipsa, cap. 10, 5-6.
10) René Guénon, Le Roi du Monde, Paris, Gallimard, 1958, p.41-43 (sublinierile sunt ale noastre).
11) Într-o variantă citatăde O. Bârlea "mobilul adversității e intenția de a zidi o mănăstire la borta dracilor" (op. cit. p. 95). E de ajuns faptul că Dănilă a făcut crucea pentru ca Mânăstirea să existe sintetic, Nazoraeru.
Povestea lui Stan Pățitul
1) Goethe, Faust, Prolog în Cer, (trad, Lucian Blaga), București, E.S.L.A., 1955.
2) Goethe, Faust, Prolog în Cer, (trad, Lucian Blaga), București, E.S.L.A., 1955.
3) Cf. cap. cu același nume în: René Guénon Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 99.
4) Problema ar solicita mai multe explicații șI exemplificări. În momentul nostru ciclic, sunt considerate ca tradiții cu formă metafizică, tradițiile hindusă, extrem-orientală (chineză), lamaistă și zoroastriană. Tradiții cu formă religioasă sunt acelea ieșite din Abraham, Iudaismul, Creștinismul și Islamul.
5) Facerea, I, 26-27.
6) În arabă, "Adam și Eva" (Adam wa Hawa) au la un loc valoarea numerică 66, ca și "Allah", Dumnezeu.
7) Facerea, II, 18 și 21-22.
8) Facerea, V, 24.
Ivan Turbincă
1) Convito, t. II, cap. I.
2) René Guénon, L'Esoterisme de Dante, pp. 7-8.
3) Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, E.P.L., 1967, p. 48.
381 (385)4) Ibidem.
5) Expresia este a lui René Guénon.
6) A se vedea în această privință curioasa carte a lui Saint-Yves d'Alveydre "La mission de l'Inde".
7) Ananda K. Coomaraswamy, Hindouisme et Bouddhisme, p. 25.
8) Cf. René Guénon Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, cap. 59.
9) Ananda K. Coomaraswamy, Hindouisme et Bouddhisme, p. 145.
10) Ibidem, p.35, p.134.
Povestea Porcului
1) Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, E.P.L,1967, p. 57.
2) Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, București, Univers, 1978, p.5.
3) C. Giurescu, Istoria Românilor, v, I; René Guénon, Le Roi du Monde, Paris, Gallimard, 1958, p. 58.
4) René Guénon Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, pp. 177-179 passim.
5) Ibidem, p. 179-180.
6) René Guénon, Le Roi du Monde, Paris, Gallimard, 1958, p. 75-76.
7) René Guénon Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 180-181.
8) Ibidem, p.237.
9) Ibidem, p. 218-219.
10) Ibidem, p. 223-226.
11) Ibidem.
12) Ieșirea, 3, 5. "Dumnezeu a zis lui Moise: « Nu te apropia de locul acestasursa; scoate-ți încălțămintele din picioare, căci locul pe care calci este un loc sfânt»".
13) René Guénon, Le Roi du Monde, Paris, Gallimard, 1958, p. 8-9, citând pe Saint-Yves d'Alveydre.
14) René Guénon, Saint Bernard, Marseille, Publication Nôtre Dame p.318.
15) Georges Dumézil, Le festin d'immortalitétrad., Paris, Libraire orientaliste Paul Gauthner, 1924.
Harap-Alb
1) Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, E.P.L., 1967, p. 64-65.
2) René Guénon, Le Roi du Monde, Paris, Gallimard, 1958; Joseph Alexandre Saint-Yves d'Alveydre, La mission de l'Inde, Paris, Dorbon, 1910; F.Ossendowski, Bêtes, Hommes et Dieuxtrad., Paris, Plon-Nourrited, C-ie, 1924.
3) René Guénon Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p.180, passim.
382 (386)4) Există o remarcabilă gravură a lui Albrecht Dürer cu acest subiect în seria lui despre Apocalips. Reamintim că Dumnezeu s-a "dezvăluit" lui Moise într-un nor, iar Hristos s-a înălțat la Cer "învăluit" tot într-un nor.
5) René Guénon Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 134-136, passim.
6) Cu privire la numele de Insula Albă sau Verde, dat Centrului Suprem cf. Le Roi du Monde de René Guénon. Unul din numele Irlandei este acela de "Verdele Erin". Tot așa "Grönlanda" înseamnă "Țara verde".
7) René Guénon, "Le Sanglier et l'Ourse", în: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p. 179-180.
8) Este cel puțin curios că Ion Ștefănescu și-a luat, când a început să scrie, numele bunicului său după mamă, Creangă, riguros sinonim al lui Ram.
9) Dante Alighieri, Infernul, IX, 61-63.
10) Cititorul își amintește că Fiul Vânătorului de care am vorbit în primul capitol, întrebat fiind de ce a luat atâtea "provizii" cu el, în călătoria spre Rai, spunea că "am luat cu mine lucruri de acelea cu care se unge osia ca să nu scârție roata".
11) Cercul zodiacal se împarte în două semicercuri, descendent șI ascendent.
12) Cuvintele dintre ghilimele sunt termeni tehnici, alchimici.
13) Mircea Eliade, Alchimia Asiatică, București, Cultura poporului, 1935.
14) Ieșirea, 16, 3.
15) Homer, Odiseea, cântul II.
16) René Guénon, "Shet", în: Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p.160.
17) René Guénon, Symboles fondamentaux de la Science Sacrée. Paris, Gallimard, 1962, p.181.
18) Numele hieratic complet al lui Muhyiu-ddin ibn Arabi era: "Eșșeihul-Akbar wa el Kebrytul-ahmar wa en, nurul-arhuar". Cel mai mare Maestru Spiritual, Sulful Roș, și Lumina Albastră".
19) Fiecare din marile tradiții ale lumii a avut ca "suport" de manifestare una din rasele lumii; suportul Atlantidei a fost rasa roșie.
20) Cf. Lokamanya Bil Gangadhar Tilak Origines polaire de la Tradition Védiquetrad., Milano, Ed. Arché, 1979.
21) G. Dumézil, Jupiter Mars, Quirinus, Paris, Gallimard, 1941.
22) Abbé Moreux, La Science secrète des Pharaonstrad..
23) Nicolae Densușianu, Dacia Preistorică, București, Carol Göbel, 1913.
24) Robert Graves, Greek Myths, vol. I. London, Penguin, p. 148.
25) Subl. ns.
26) Facerea, 2, 19-20.
27) René Guénon, La Symbolisme de la Croix, Paris, Ed. Vega, 1931.
28) René Guénon, Aperçus sur l'Initiation, ch. "De la mort initiatique". Paris, Les Editions Traditionnelles, 1946, p.184.